tăceri în nuanţe psihologice

„Desigur, între generalizare şi decizie este o legătură. Generalizarea lungă, consumatoare de timp, anulează decizia sau cel puţin o prelungeşte în timp. Să fie oare generalizarea aceasta, anevoioasă, consecinţa unei capacităţi limitate, reduse de decizie? Să fie cauza unor nefericiri în viaţa noastră decizia şi nu generalizarea? Lucrurile se complică atunci când persoana faţă de care îţi prelungeşti autoînşelarea are talentul de a mistifica lucrurile, de a le schimba sensul şi când acest talent se întâlneşte cu dorinţa celuilalt de a-l crede. Generalizarea poate fi pripită sau prea lungă. Aici cred că este secretul până la urmă. Uneori, generalizarea trebuie să se facă rapid, alteori ea nu trebuie grăbită. Sigur poate fi rău şi din pripeală şi din ezitare prelungită.“

„Sexul şi sângele zăpăcesc mintea. Sunt instanţe supreme ale subiectivităţii, ale unei toleranţe greu controlabile. Intimitatea, recunoştinţa trupului, acele înţelegeri care se petrec în cearceafuri, în onomatopee erotice, dezmierdările duc la o loialitate de altă natură decât cea pe care o întâlnim în prietenie. Este ceva ce se petrece într-un registru mai adânc. Sângele, şi el, duce la ceva care se refuză raţiunii. Poate că este mai aproape de o solidaritate decât de loialitate. Sexul şi sângele au ceva în comun, dar asemănarea se naşte dintr-un amestec deloc identic. De aceea, prietenia pare să fie ceva în care suntem foarte autentici, foarte adevăraţi, dar dezbrăcaţi de veşmintele «mincinoase» ale sexului şi rudeniei. Suntem mai goi în alegerea pe care o facem.“


Aurora Liiceanu
„Prin perdea“

.

.

.

And do you remember my perfume?

Do you remember me?