Astazi am stat fata in fata cu cealalta jumatate a mea, cu partea aceea care e libera, care poate sa simta si sa gandeasca in afara a ceea ce e considerat normal intr-o societate civilizata. Am stat de vorba cu un om care parea sa fie pe aceeasi pozitie. Poate ca este. Poate ca e totul in mintea mea. Astazi mi-am calculat inca o data limitele, nu le-am trasat, doar le-am vazut de aproape. Dupa cateva ore iar m-am incatusat in pielea mea, in conceptia majoritatii a ceea ce ar trebui sa insemne o viata de om si cum ar trebui ea traita.
Astazi timp de trei ore am fost libera.
(Iertati lipsa diacriticelor, insa blogspotul e rau si nu mai vrea sa fuzioneze cu word-ul meu printr-un simplu copy/paste... si mi-am spus ca ar mai fi timpul sa mai scriu ceva.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu