sâmbătă, 26 martie 2011

inapoi cu toata fiinta...

Chiar nu-mi place sa scriu fara diacritice, dar ma sacrific si sper ca veti fi ingaduitori cu mine.

Asadar, astazi mi-am dat seama ca imi place viata mea. Am fost timp de o luna si un pic cu un om din afara lumii mele. Era un om normal, cu probleme normale, cu ambitii normale si ii doresc sa fie asa in continuare, pentru ca ii sade bine. Eh, si in aceste cinci saptamani de relationare am avut mereu senzatia ca nu ma potrivesc deloc in peisaj, in viata lui, si nici el in a mea. Dar dorindu-mi sa am cel putin o relatie normala, am mers inainte. Am esuat, probabil nu din vina mea, si am reajuns la doar cateva minute dupa aceea inapoi in viata mea cumva anapoda, dar foarte ok din punctul meu de vedere. Imi plac oamenii cu o nuanta de nebunie in ei, imi plac oamenii care stiu sa vada dincolo de ei si sa fie al dracului de deschisi, imi plac oamenii care dupa o scanare stiu deja cum esti si de ce esti. Imi plac oamenii un pic mai altfel. Si ii tin langa mine. Cel mai important este ca si ei raman aici.
Asa ca dupa o despartire mica de orgoliu, dupa ceva rabufniri de furie mocnita, am ajuns sa spun "da, imi place cine sunt!"
Si cred cu tarie ca in ultimele doua zile s-a intamplat un lucru foarte bun pentru mine. Cel putin am un zambet si o stare de spirit cum nu se poate mai linistita. Merg din nou cu capul sus, chiar daca nu din aceleasi motive.
Desigur, dorintele mele raman aceleasi... Acelasi om, acelasi viitor, acelasi sentiment. Pour toujours!

joi, 24 martie 2011

griuri si contradictii

Astazi am stat fata in fata cu cealalta jumatate a mea, cu partea aceea care e libera, care poate sa simta si sa gandeasca in afara a ceea ce e considerat normal intr-o societate civilizata. Am stat de vorba cu un om care parea sa fie pe aceeasi pozitie. Poate ca este. Poate ca e totul in mintea mea. Astazi mi-am calculat inca o data limitele, nu le-am trasat, doar le-am vazut de aproape. Dupa cateva ore iar m-am incatusat in pielea mea, in conceptia majoritatii a ceea ce ar trebui sa insemne o viata de om si cum ar trebui ea traita.

Astazi timp de trei ore am fost libera.





(Iertati lipsa diacriticelor, insa blogspotul e rau si nu mai vrea sa fuzioneze cu word-ul meu printr-un simplu copy/paste... si mi-am spus ca ar mai fi timpul sa mai scriu ceva.)