vineri, 30 aprilie 2010

1 mai (cu iluzia unei intinderi de apa)

Vine 1 mai şi eu stau în Bucureşti. Meditaţii, poate chiar şi câteva momente faine de linişte. Şi totuşi, universul dă semne de viaţă...
Mi-am reamintit că iubesc Cişmigiul. Mi-am reamintit că iubesc viaţa, mi-am reamintit că iubesc să-l iubesc, că zilele pot fi frumoase şi pline de culoare, că viitorul e mai frumos scris pentru doi, chiar dacă e de la o săptămână la alta. E primăvară şi parcă tot mă mir când văd flori şi verdeaţă. În sinea mea am rămas cu impresia că trebuia să mai dea o ninsoare. Dar e tare bine şi aşa. Mi-era dor de fuste şi sandale.
Învăţăm cu spor. Îmi dau seama că se termină liceul şi eu nu am aproape nici o nostalgie. Nu deocamdată, poate vine, mai are timp. Tot legat de final de preuniversitar, eu nu ştiu cum mă îmbrac la bal. Sugestii?
Ah, vine Piotr săptămâna viitoare, abia aştept să-l văd, au trecut aproape doi ani de când nu l-am mai văzut.
Şi ultima ştire: sunt « curtată » de un post de radio. Dau detalii după ce stabilesc în partea cealaltă logistica şi tactica.
Oricum, 1 mai voios şi frumos! (vreau la marea mea iubită... aşa că faceţi poze multe şi le expediaţi prin partea mea de lume)
Cu drag şi dor de nisip...

Niciun comentariu: