De-a lungul timpului, societatea a evoluat. În prezent, avem o multitudine de mijloace de informare, majoritatea accesibilă nouă prin intermediul mass mediei. În fiecare zi suntem bombardaţi cu ştiri, reclame şi anunţuri venite din partea televizorului, radioului, ziarelor, revistelor, internetului şi lista poate continua.
Din cauza acestor mijloace de informare publicul poate fi controlat, dresat sau ţinut în umbră cu privire la evenimentele adevărate care au loc in jurul nostru. De asemenea, anumite posturi de televiziune şi publicaţii adoptă o poziţie favorabilă faţă de un partid politic sau un altul, devenind, în acest fel, subiective. Acest lucru vine în contradicţie cu buna informare a publicului, deoarece acesta tinde să ia partea celor auzite şi, de obicei, nu urmăresc adevărata desfăşurare a lucrurilor. Presupun că acest lucru se întâmplă din cauza faptului că oamenii acceptă să ştie un anumit procent adevărat sau fals dintr-un anumit subiect şi nu au timpul necesar sau curiozitatea de a aprofunda fiecare ştire în parte. Nici un om pe care l-am întâlnit, care să nu fie implicat direct în procesul de creaţie a unei ştiri, nu s-a dovedit îndeajuns de curios pentru a cerceta o informaţie în amănunt.
Nu există nici un dubiu cu privire la faptul că publicul este manipulat de către presă şi de către celelalte forme ale mass mediei. Dar această problemă s-a dorit a fi înlăturată şi s-a înfiinţat organizaţia non-guvernamentală „Agenţia de Monitorizare a Presei” (AMP). AMP a luat viaţă în 1994 ca un nou departament în cadrul Aşezământului Cultural Academia Caţavencu, iar din anul 2006, Agenţia a devenit persoană juridică sub denumirea „Asociaţia Agenţia de Monitorizare a Presei”. Scopul Agenţiei este de a promova standarde media de calitate prin protejarea dreptului la libertatea de exprimare şi accesul la informaţiile de interes public. În urma unei întâlniri cu elevii colegiului „Iulia Hasdeu”, preşedintele AMP, Mircea Toma, a explicat diferenţa dintre ştiri de interes public şi ştiri interesante pentru public. Din păcate, ştirile de interes public din România au cedat locul ştirilor interesante pentru public, acest fapt datorându-se atingerii unui anumit rating sau pentru a ajunge la un număr de publicaţii vândute pe lună. Tabloidele care ascund în paginile lor bârfe despre pseudo-vedetele româneşti sunt interesante pentru public, dar nu dovedesc nici o fărâmă de interes public. Pe de altă parte, războiul din Irak a fost o ştire de interes public fiind, în acelaşi timp, interesantă pentru public. De asemenea, ştirile pe care le găsim pe anumite posturi de televiziune sunt alterate de senzaţional. Nu vi s-a întâmplat să observaţi că informaţiile cu privire la o crimă din mediul rural sunt presărate cu elemente ce par scoase dintr-un film de Hitchcock? Muzică dramatică, mărturii ale sătenilor cu ochii plânşi, interviul cu mama care jură pe cruce că băiatul ei, criminalul, este un mieluşel care nu ar face rău intenţionat nici măcar unei muşte. Vă sună cunoscut? E un tipar care a fost preluat de majoritatea posturilor de televiziune, un tipar care, din nefericire, măreşte ratingul.
Presa este manipulată în interese politice. Aceeaşi presă manipulează la rândul ei din motive economice. Cel care nu are nici un avantaj din acest cerc vicios este publicul, care se obişnuieşte din ce în ce mai mult cu modalitatea de a prezenta lumea şi cu minciunile mass mediei. Cu toate acestea, sunt mulţi oameni care cred ca libertatea presei poate fi cenzurată doar într-o mică măsură. Voi ce credeţi?
Nu există nici un dubiu cu privire la faptul că publicul este manipulat de către presă şi de către celelalte forme ale mass mediei. Dar această problemă s-a dorit a fi înlăturată şi s-a înfiinţat organizaţia non-guvernamentală „Agenţia de Monitorizare a Presei” (AMP). AMP a luat viaţă în 1994 ca un nou departament în cadrul Aşezământului Cultural Academia Caţavencu, iar din anul 2006, Agenţia a devenit persoană juridică sub denumirea „Asociaţia Agenţia de Monitorizare a Presei”. Scopul Agenţiei este de a promova standarde media de calitate prin protejarea dreptului la libertatea de exprimare şi accesul la informaţiile de interes public. În urma unei întâlniri cu elevii colegiului „Iulia Hasdeu”, preşedintele AMP, Mircea Toma, a explicat diferenţa dintre ştiri de interes public şi ştiri interesante pentru public. Din păcate, ştirile de interes public din România au cedat locul ştirilor interesante pentru public, acest fapt datorându-se atingerii unui anumit rating sau pentru a ajunge la un număr de publicaţii vândute pe lună. Tabloidele care ascund în paginile lor bârfe despre pseudo-vedetele româneşti sunt interesante pentru public, dar nu dovedesc nici o fărâmă de interes public. Pe de altă parte, războiul din Irak a fost o ştire de interes public fiind, în acelaşi timp, interesantă pentru public. De asemenea, ştirile pe care le găsim pe anumite posturi de televiziune sunt alterate de senzaţional. Nu vi s-a întâmplat să observaţi că informaţiile cu privire la o crimă din mediul rural sunt presărate cu elemente ce par scoase dintr-un film de Hitchcock? Muzică dramatică, mărturii ale sătenilor cu ochii plânşi, interviul cu mama care jură pe cruce că băiatul ei, criminalul, este un mieluşel care nu ar face rău intenţionat nici măcar unei muşte. Vă sună cunoscut? E un tipar care a fost preluat de majoritatea posturilor de televiziune, un tipar care, din nefericire, măreşte ratingul.
Presa este manipulată în interese politice. Aceeaşi presă manipulează la rândul ei din motive economice. Cel care nu are nici un avantaj din acest cerc vicios este publicul, care se obişnuieşte din ce în ce mai mult cu modalitatea de a prezenta lumea şi cu minciunile mass mediei. Cu toate acestea, sunt mulţi oameni care cred ca libertatea presei poate fi cenzurată doar într-o mică măsură. Voi ce credeţi?
Lazăr Sabina
redactor Teen Press
© Redactia Centrala Teen Press
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu