Stau intinsa in pat, patul tau care pastreaza mirosul trupului tau...Stau intinsa, tolanita precum o mare pisica si motai usor cu ochii inchisi. Aud apasarea degetelor tale pe tastatura. Esti aici, cu mine, in camera asta ce miroase a iasomie, tu lucrezi, iar eu ascult si te visez cum te gandesti, iar gandurile tale devin povesti vii pe cristalul monitorului. Eu dorm gingas si lenes pe puful pernei care si-a insusit forma capului tau. Dezmierd asternuturile si ma pierd in visarea unui sarut.
Departe se aud masini si un claxon incet. Un caine latra, iar un om vorbeste tare la telefonul mobil astfel incat aud ecoul vocii lui. Tu esti linistit si iti dregi glasul din cand in cand. Deschid un ochi, putin ca sa nu ma observi ca te privesc, si vad cum iti dai parul de pe fata cu o usoara nervozitate in gesturi. Apoi, inchid iar ochii si imi doresc sa vii in patul tau sa ma iei in brate. Eu - o alta posesiune a ta. Tu - un alt vis in care ma scald.
Sunt amortita. Imi schimb pozitia, iar arcurile saltelei scancesc usor. Sunt sigura ca te-ai uitat pentru o clipa la mine, comtampland noua asezare a trupului meu, amintindu-ti traiectoria pe care am simulat-o. Surad. O suvita de par mi s-a asezat gales peste fata. Pentru ceva timp, se da in mine o lupta de proportii: sa te astept sa te asezi langa mine si sa imi dai la o parte suvita sau sa imi ridic mana adormita si sa imi trimit firele de par la loc printre suratele lor? Devin iarasi atenta la tine. Te aud cum lovesti tastele si ma resemnez. Suvita este exilata, iar armonia restabilita.
Simt trecerea timpului, o calculez dupa ritmul respiratiei tale. Intunericul invaluie camera, iar singurele lumini sunt cele de la veioza biroului si monitorul calculatorului. Imi dau seama ca, in noaptea aceasta, nu voi stii cand te vei ridica alene de la birou si te vei aseza pe patul acesta langa mine. Ma hotarasc sa adorm. Inainte de a ma afunda in perna si in vis, deschid ochii si te mai privesc pentru o ultima oara. Esti concentrat asupra acelor cuvinte pe care le inventezi si nu ma vezi pe mine, cea reala, cea vie, pe care ai uitat-o la limita uitarii in intunericul asta. Esti departe si as vrea sa pot sa ma uit in ochii tai profunzi sa imi dau seama exact unde esti. Pot sa vad cat esti de obosit, iti tii spatele incovoiat ca si cand intreaga vina a existentei s-ar afla pe umerii tai. Nu pot sa nu ma abtin sa imi doresc ca supliciul din seara asta sa se termine mai repede, sa te pot primi in bratele mele care iti duc dorul. Ma uit la tine si iti soptesc, cu o voce franta: "noapte buna, dragul meu". Tu nu ma auzi, dar sunt sigura ca, in aceeasi clipa, mi-ai soptit si tu: "noapte buna, draga mea". Inchid ochii pastrand pe retina imaginea ta atat de iubita si dorita. Inchid ochii si sunt sigura ca o sa te visez numai pe tine, cu gingasia caracteristica indragostitului.
Apoi ma trezesc...
Departe se aud masini si un claxon incet. Un caine latra, iar un om vorbeste tare la telefonul mobil astfel incat aud ecoul vocii lui. Tu esti linistit si iti dregi glasul din cand in cand. Deschid un ochi, putin ca sa nu ma observi ca te privesc, si vad cum iti dai parul de pe fata cu o usoara nervozitate in gesturi. Apoi, inchid iar ochii si imi doresc sa vii in patul tau sa ma iei in brate. Eu - o alta posesiune a ta. Tu - un alt vis in care ma scald.
Sunt amortita. Imi schimb pozitia, iar arcurile saltelei scancesc usor. Sunt sigura ca te-ai uitat pentru o clipa la mine, comtampland noua asezare a trupului meu, amintindu-ti traiectoria pe care am simulat-o. Surad. O suvita de par mi s-a asezat gales peste fata. Pentru ceva timp, se da in mine o lupta de proportii: sa te astept sa te asezi langa mine si sa imi dai la o parte suvita sau sa imi ridic mana adormita si sa imi trimit firele de par la loc printre suratele lor? Devin iarasi atenta la tine. Te aud cum lovesti tastele si ma resemnez. Suvita este exilata, iar armonia restabilita.
Simt trecerea timpului, o calculez dupa ritmul respiratiei tale. Intunericul invaluie camera, iar singurele lumini sunt cele de la veioza biroului si monitorul calculatorului. Imi dau seama ca, in noaptea aceasta, nu voi stii cand te vei ridica alene de la birou si te vei aseza pe patul acesta langa mine. Ma hotarasc sa adorm. Inainte de a ma afunda in perna si in vis, deschid ochii si te mai privesc pentru o ultima oara. Esti concentrat asupra acelor cuvinte pe care le inventezi si nu ma vezi pe mine, cea reala, cea vie, pe care ai uitat-o la limita uitarii in intunericul asta. Esti departe si as vrea sa pot sa ma uit in ochii tai profunzi sa imi dau seama exact unde esti. Pot sa vad cat esti de obosit, iti tii spatele incovoiat ca si cand intreaga vina a existentei s-ar afla pe umerii tai. Nu pot sa nu ma abtin sa imi doresc ca supliciul din seara asta sa se termine mai repede, sa te pot primi in bratele mele care iti duc dorul. Ma uit la tine si iti soptesc, cu o voce franta: "noapte buna, dragul meu". Tu nu ma auzi, dar sunt sigura ca, in aceeasi clipa, mi-ai soptit si tu: "noapte buna, draga mea". Inchid ochii pastrand pe retina imaginea ta atat de iubita si dorita. Inchid ochii si sunt sigura ca o sa te visez numai pe tine, cu gingasia caracteristica indragostitului.
Apoi ma trezesc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu